Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii-mari (10-11 grade C), temperaturi ridicate vara (22-23 grade C), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente. Crivatul bate frecvent, geros iarna si uscat vara. Spre litoral, exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica.
O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de 400mm/anual in interiorul podisului.

Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.



Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul.

La acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta, varsarea in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul Dunare-Marea Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand cate un sistem de ecluze.

A fost construita si o derivatie de la Poarta Alba la Midia (Canalul Poarta Alba-Midia).

Canalul Dunare-Marea Neagra, utilizat pentru navigatie, va spori in importanta odata cu activizarea magistralei fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (Rotterdam) si Marea Neagra (Constanta).

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si Laguna Razim-Sinoe care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa semipermanenta din sudul Dobrogei.

Delta Dunarii

Ca sa intelegi o particica din ceea ce inseamna complexitatea Deltei Dunarii, nu este de ajuns sa citesti aceste randuri, ci trebuie sa vizitezi acest vast si complex mediu natural, sa te plimbi cu barca pe canale si lacuri, sa asculti freamatul stufului si zgomotele naturii si abia atunci iti vei da seama cat de bogati suntem cu un asemenea loc mirific supranumit Raiul pasarilor si a pestilor. Un loc pe care trebuie sa-l pastram si pentru generatiile urmatoare macar asa cum este el acum.
Daca doriti liniste, iar curiozitatea va da tarcoale, faceti o calatorie in Delta Dunarii, nu veti ramine dezamagiti! Va prezentam caracteristicile cele mai importante care fac acesta zona sa fie unica din punct de vedere turistic si in acelasi timp motive care sa va determine sa petreceti cateva zile in acesta frumoasa zona.










Vii in acest paradis unic cu speranta si dorinta de a vedea natura asa cum este ea salbatica, neatinsa de om. Uneori, poate vezi aceste intamplari ce se petrec atat de repede sub privirea ta, incat uiti sa imortalizezi pe film momentul. Ajuns acasa, nu gasesti cuvintele care sa descrie prietenilor tai ceea ce ai vazut, acel moment, poate unic intalnit.
Prezenta Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, la gurile de varsare ale Dunarii, a satelor deltaice, cu cultura si pitorescul lor specific, unde etniile convietuiesc in bune relatii, biodiversitate variata si foarte bogata prin numarul mare de specii de plante si animal,e reprezinta atuuri importante pentru dezvoltarea unui turism ecologic.

Este singura delta din lume, declarata in intregime rezervatie a biosferei. Prin importanta sa ca zona piscicola, cinegetica si turistica, precum si prin varietatea unica in Europa a faunei ornitologice, Delta Dunarii a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural UNESCO.

Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei.


Marea Neagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei si Deltei, care determina formarea unei unitati regionale distincte: zona litorala, platforma continetala si litoralul romanesc al Marii Negre.
Vegetaţia Dobrogei este reprezentata, pe cea mai mare întindere, prin stepă, în zonele mai înalte prin silvostepă şi păduri de stejar.
Fauna este reprezentata prin: lupi, vulpi, iepuri, şoarecele de câmp, privighetoari, mierle etc.